Acneea vulgara- Agenti terapeutici de tratament
De-a lungul anilor , pentru tratarea acneei vulgare au fost descoperiti numerosi agenti terapeutici .
Acest articol isi propune sa prezinte informatii la zi privind cei mai utilizati dintre ei.
AGENTII TOPICI ( cei care modifica local pielea)
Agentii topici sunt esentiali in tratamentul acneei. In mod frecvent, ei sunt utilizati ca singura modalitate terapeutica in formele usoare, insa in formele moderate si severe si in formele rezistente la actiunea agentilor topici se asociaza frecvent cu agenti terapeutici care se administreaza oral.
Desi cei mai multi dintre agentii topici sunt aplicati si raman pe suprafata pielii, totusi unii, cum ar fi agentii de curatare si mastile vor fi indepartate dupa un scurt contact cu pielea, diminuind astfel absorbtia lor si posibile efecte adverse.
Peroxidul de benzoil
Peroxidul de benzoil este disponibil de peste 50 ani, fiind considerat cel mai utilizat agent terapeutic in acneea vulgara. Este, de asemenea, disponibil si sub forma unor combinatii cu agenti antibacterieni topici.
In prezent sunt disponibile numeroase formule, cu concentratii ale substantei active intre 2,5% si 10% , fiind administrate o data sau de doua ori pe zi, aceasta functie de toleranta individuala.
Formulele mai noi includ microsfere pentru a facilita eliberarea ingredientului activ in momentul aplicarii si reducerea potentialului iritativ. O alta formula este cea micronizata pentru a imbunatati capacitatea de penetrare foliculara.
Peroxidul de benzoil detine proprietati bacteriene, keratolitice si comedolitice.
In urma studiilor comparative s-a constatat ca peroxidul de benzoil este cel putin la fel de eficient in actiunea sa antibacteriana ca si clindamicina si eritromicina.
Nu s-au raportat efecte adverse notabile ale peroxidului de banzoil. Cele ,mai obisnuite efecte adverse includ uscaciunea, descuamarea si roseata. Peroxidul de benzoil exercita o actiune de albire asupra vestimentatiei si prosoapelor.
Antibioticele
Clindamicina si eritromicina sunt doi agenti antibiotici topici indicati in tratamentul acneei vulgare. Ambele sunt disponibile in numeroase formule continand 1% clindamicina fosfat sau 2-3% eritromicina, precum si cateva produse in combinatie cu peroxid de benzoil si in cazul clindamicinei in combinatie cu retinoizi topici.
Efecte adverse, mai frecvent inregistrate ale clindamicinei cu administrare topica sunt eritemul si descuamarea zonei pe care se aplica substanta.
Aceste efecte adverse apar in special in cazul aplicarii clindamicinei sub forma e solutie.
Eritromicina este un antibacterian care inhiba sinteza proteinelor bacteriene.
Efectele secundare nedorite care se manifesta la locul aplicarii pot include pruritul, arsurile, eritemul si descuamarea.
Desi eficienta ambilor agenti terapeutici a fost demonstrata prin numeroase studii, o analiza recenta a rezultatelor clindamicinei si eritromicinei utilizate ca monoterapie in acnee, a relevat o reducere de 2-3 a eficacitatii eritromicinei.
Aceasta realitate sugereaza propagarea bacteriei P-acnes eritromicin rezistente.
Combinatiile de agenti antibacterieni topici si peroxidul de benzoil sunt mai eficiente in tratarea leziunilor inflamatorii si in reducerea nr de P-acnes. Din aceste considerente, implementarea unei combinatii a terapeuticelor cu peroxidul de benzoil chiar de la inceput este preferabila monoterapiei antibacteriene.
Retinoizii
Datorita asemanarii structurilor chimice cu cea a vitaminei A( retinolul), agentii topici ce apartin acestei categori au fost denumiti retinoizi.
In prezent pe glob sunt disponibile pe piata in masura mai mare sau mai mica, numeroase formule de retinoizi. Sunt sub forma de crema, solutie, gel, precum si sub forma de microsfere cu eliberare lenta de substante active.
Mecanismul de actiune al retinoizilor topici in acnee nu este complet cunoscut, insa se pare ca implica inhibitia proliferarii corneacitelor si hiperkeratinizarea in interiorul foliculilor, comedoliza si inhibarea inflamatiei.
Acidul azaleic
Acidul azaleic este produs in mod natural de catre pityrosporum ovale, insa se mai gaseste si in cereale si in unele produse de origine animala.
Este benefic in tratamentul acneei prin proprietatile sale antiproliferative, antikeratinizante. Mai mult s-a demonstrat efectul antibacterian, datorat capacitatii sale de inhibare a sintezei proteinelor bacteriene .
Acidul azaleic are rol de inhibitor in sinteza melaninei.Acest efect este unul selectiv, fiind afectate preferential melanocitele foarte active.
Din acest motiv acidul azaleic este utilizat in tratamentul acneei vulgare asociate cu hiperpigmentare.
Sulful
Sulful este un element chimic nemetalic, avand o traditie indelungata in tratamentul acneei vulgare si a altor afectiuni.
Este disponibil in numeroase formule si concentratii cuprinse intre 1-10% , este frecvent combinal cu sulfamida sodica, peroxid de benzoil si acid salicilic pentru un efect sinergic. Aceste preparate sunt utilizate de la unu la trei ori pe zi.
Se pare ca sulful exercita un efect inhibitor asupra cresterii bacteriei P-acnes.
Administrarea topica poate sa fie insotita de efecte adverse, eritemul si descuamarea. In afara acestor efecte adverse, mirosul neplacut al sulfului reprezinta un factor ce limiteaza utilizarea sa.
AGENTI TERAPEUTICI ORALI
Cele mai frecvente indicatii de initiere a terapiei orale in acneea vulgara includ pacientii cu acnee moderata sau severa, persoanele cu acnee rezistenta la tratament topic local, persoanele cu acnee care sunt predispuse la aparitia de cicatrice si persoanele cu implicarea trunchiului.
Antibioticele
Tetraciclinele sunt unele dintre cele mai utilizate antibiotice cu administrare orala in tratamentul acneei vulgare.
Familia tetraciclinelor include tetraciclina( oxitetraciclina sau clorhidratul de tetraciclina), doxiciclina minocielina.
Tetraciclina exercita efecte antiinflamatoare importante, contribuind la ameliorarea simptomatologiei in acneea vulgara.
Azitromicina- un derivat al eritromicinei, un antibiotic ce inhiba sinteza proteinelor bacteriene.
Cele mai comune reactii adverse sunt urticaria si o eruptie asemanatoare rujeolei. Alte efecte secundare comune sunt tulburarile gastrointestinale cum sunt greturile si varsaturile, ameteli, cefaleea si vaginita candidozica.
Isotretinoinul sau acidul 13-cis retinoic, este retinoid de prima generatie, disponibil in Europa inca din 1971, cu el se trateaza acneea severa nodulochistica inca din 1982. Este cel mai puternic inhibitor al productiei de sebum. de sebum.
Folosirea isotretinoinului pe cale orala a fost asociata cu numeroase reactii adverse asemanatoare cu efectele secundare ale hipervitaminozei A.
Terapiile hormonale.
Preparatele hormonale pot fi administrate femeilor in cadrul tratamentului acneei vulgare.
Sunt indicate in special in tratamentul acneei inflamatorii rezistenta la antibiotice orale.
Terapiile hormonale utilizate in tratamentul acneei se compun din doua clase: inhibitorii sintezei de hormoni androgeni si blocantii receptorilor de androgeni. Agentii terapeutici utilizati in tratamentul acneei adica contraceptivele orale sunt o combinatie de estrogen si un progestiv de sinteza. In doze crescute, estrogenul poate suprima productia de sebum. Datorita efectelor secundare asociate unor astfel de doze crescute, tendinta este de a reduce continutul de estrogen.
Cele mai comune reactii adverse ale consumului de contraceptive orale sunt greturile , cefaleea cresterea pondetala, dispozitie schimbatoare si sensibilitatea in zona glandelor mamare.
